în Biserica Ortodoxă Paştile este cea mai mare şi cea mai importantă sărbătoare. învierea Domnului este inima creştinismului, deoarece

Domnul Iisus prin învierea Sa a biruit moartea şi ne-a dat tuturor viaţă veşnică.

Referitor la data serbbării Paştilui, în Biserica veche au existat divergenţe, mai ales, în secolul al II-lea. De aceea, în anul 325, la primul sinod ecumenic, s-a hotărât să fie stabilită data Paştilui şi toţi creştinii să sărbătorească Paştile într-o zi.

Astfel, Sfinţii Părinţi (primul Sinod ecumenic din 325) au hotărât să respecte următoarele norme pentru stabilirea datei Paştilui:

1. Paştile se va serba numai în zi de duminică;

2. Aceasta va fi prima duminică a lunii pline de după echinocţiul de primăvară;

3. Paştile creştinilor nu poate fi sărbătorit o dată cu cel al iudeilor, dar nici înaintea iudeilor.

Aceste reguli stabilite de Sfinţii Părinţi se păstrează cu stricteţe în Biserica Ortodoxă care se conduce de calendarul iulian, adică după stilul vechi.

în anul 1582 papa Grigore al XlII-lea a introdus reforma calendaristică. A apărut calendarul numit grigorian şi, respectiv, s-a introdus şi o nouă Pashalie, adică o nouă regulă de calculare a datei Paştilui. Din păcate Pashalia de stil nou, sărbătorită de Bisericile Catolice, nu respectă cerinţele înaintate de Sfinţii Părinţi. Astfel în anii 1805… 1903… 1981 şi în alţi ani, catolicii au sărbătorit Paştile o dată cu iudeii sau înaintea lor, de exemplu, în anii 1840… 1921… 1978. Aceste abateri de la normele stabilite de

Sfinţii Părinţi sunt foarte grave. Din acest motiv Biserica Ortodoxă a fost de la bun început împotriva stilului nou.

Vă propunem câteva extrase, care vorbesc despre importanţa stilului vechi. Astfel, canonul 7 Apostolic scrie:

«Dacă vreun episcop sau presbiter, sau diacon, va sărbători Sfinta Zi a Paştilui cu iudeii, înaintea echinocţiului de primăvară, să se caterisească».

în anul 1848 Patriarhul Antim al Vl-lea, împreună cu patriarhii Ierotem al Alexandriei, Metodie al Antiohiei şi Chirii al Ierusalimului au Semnat o scrisoare adresată tuturor ortodocşilor, în care se menţiona: «în Biserica Ortodoxă niciodată patriarhii, sau soboarele n-au avut dreptul de a schimba sau de a introduce reguli noi, deoarece păzitorii fideli sunt cei care formează Trupul lui Hristos, adică poporul. Poporul întotdeauna a fost cel care a păstrat neschimbată credinţa primită de la Sfinţii Părinţi. Să menţinem regulile pe care le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, să ne întoarcem de la orice schimbare nouă, deoarece ea este de la diavol. Iar acela care a primit schimbările introduse în regulile sfinţilor a căzut de la Biserica lui Hristos şi a păcătuit împotriva Duhului Sfânt, socotind că Sinoadele ecumenice au scăpat greşeli».

Să ne ferească Dumnezeu de aşa cădere!

în ziua de azi Dumnezeu face multe minuni la sărbătorile pe stilul vechi. Astfel, pe data de 6/19 ianuarie, în ziua de Botează, apele râului Iordan se întorc înapoi. Pe data de 6/19 august, când Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Schimbarea la faţă a Domnului Hristos, ce a avut loc pe Muntele Taborului, un nor acoperă muntele. Dar cea mai mare minune este Coborârea Focului Haric care are loc în fiecare an la Ierusalim, în Biserica învierii Domnului, în Sâmbăta Mare pe stil vechi.

Şi doar pe stil vechi are loc aşa numita Kiriopasha. Kiriopasha se sărbătoreşte atunci când Buna-Vestire cade în aceeaşi zi cu Paştile.

Să ne străduim să păstrăm cu sfinţenie şi evlavie regulile pe care le-am primit de la Sfinţii Părinţi. Şi chiar de ar veni «înger din cer», şi ne va aduce o altă învăţătură, să nu-1 ascultăm, aşa ne învaţă şi Apostolul Pavel în epistola către Galateni, capitolul I, versetul 8: «Chiar dacă un înger din cer va vesti o altă Evanghelie, decât cea pe care v-am vestit-o să fie anatema!»