Psalmul 24 Al lui David. întru sfârşit

Fericitul Teodorit: «Acest psalm este ca o rugăciune. David l-a scris când a văzut răscularea vrăjmaşilor, de aceea îşi aminteşte de păcatele vechi şi de cele noi, rugându-L pe Domnul să-L miluiască.»

1Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu. 2Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să rîdă de mine vrăjmaşii mei, 3Pentru că toţi cei ce Te aşteaptă pe Tine nu se vor ruşina; să se ruşineze toţi cei ce fac fărădelegi în deşert. 4Căile Tale, Doamne, arată-mi, şi cărările Tale mă învaţă. 5îndreptează-mă spre adevărul Tău şi mă învaţă, că Tu eşti Dumnezeu, Mîntuitorul meu, şi pe Tine Te-am aşteptat toată ziua. 6Adu-Ţi aminte de îndurările şi milele Tale, Doamne, că din veac sînt. 7Păcatele tinereţilor mele şi ale neştiinţei mele nu le pomeni. 8După mila Ta pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne. 9Bun şi drept este Domnul, pentru aceasta lege va pune celor ce greşesc în cale. 10îndrepta-va pe cei blînzi la judecată, învăţa-va pe cei blînzi căile Sale. 11Toate căile Domnului sînt milă şi adevăr pentru cei ce caută aşezămîntul Lui şi mărturiile Lui. 12Pentru numele Tău, Doamne, curăţeşte păcatul meu,că mult este. 13Cine este omul cel ce se teme de Domnul? Lege va pune lui în calea pe care a ales-o. 14Sufletul lui întru bunătăţi se va sălăşlui şi seminţia lui va moşteni pămîn-tul. 15Domnul este întărirea celor ce se tem de Dînsul, aşezămîntul Lui îl va arăta lor. 15Ochii mei pururea spre Domnul, că El va scoate din laţ picioarele mele. 17Caută spre mine şi mă miluieşte, că părăsit şi sărac sînt eu. 18Necazurile inimii mele s-au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă. 19Vezi smerenia mea şi osteneala mea, şi-mi iartă toate păcatele mele. 20Vezi pe vrăjmaşii mei, că s-au înmulţit şi cu ură nedreaptă m-au urît. 21Păzeşte sufletul meu şi mă izbăveşte, ca să nu mă ruşinez că am nădăjduit în Tine. 22Cei fără răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că Te-am aşteptat, Doamne. 23Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.

Psalmul 25 Al lui David

Fericitul Teodorit: «Acest psalm David l-a scris când era gonit de Saul, fiind nevoit să trăiască la cei de alt neam. Văzând fărădelegea păgânilor, David se ferea de adunările şi jertfele lor.» Sfântul Atanasie vede în acest psalm creştinii care nu doresc să fie cu iudeii ce se ridică împotriva lui Dumnezeu şi a Unsului Său.

1Judecă-mă, Doamne, că eu întru ne-răutate am umblat şi în Domnul nădăjduind, nu voi slăbi. 2Cercetează-mă, Doamne, şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea. 3Că mila Ta este înaintea ochilor mei, şi bine mi-a plăcut adevărul Tău. 4Nu am şezut în adunarea deşertăciunii, şi cu călcătorii de lege nu voi intra. 5Urît-am adunarea celor ce viclenesc, şi cu cei necredincioşi nu voi şedea. 6Spăla-voi întru cele nevinovate mîinile mele şi voi înconjura jertfelnicul Tău, Doamne, 7Ca să aud glasul laudei Tale şi să spun toate minunile Tale. 8Doamne, iubit-am bună-cuviinţa casei Tale şi locul locaşului slavei Tale. 9Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu, şi cu vărsătorii de sînge viaţa mea, 10întru ale căror mîini sînt fărădelegi, şi dreapta cărora e plină de daruri. 11Iar eu întru nerăutatea mea am umblat; izbăveşte-mă, Doamne, şi mă miluieşte, 12Căci piciorul meu a stat întru dreptate; întru adunări Te voi binecuvînta, Doamne.

Psalmul 26 Al Iui David. Mai înainte de a se unge

Fericitul Teodorit: «Acest psalm David l-a scris când era gonit de Saul. El a venit la preotul Abimeleh şi s-a rugat în Cortul Sfânt. Apoi a luat „pâinile punerii înainte“ şi astfel a scăpat din mâinile duşmanilor.»

1Domnul este luminarea mea şi mîntui-rea mea; de cine mă voi teme? 2Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa? 3Cînd se vor apropia de mine cei ce îmi fac rău, ca să mănînce trupul meu; 4Cei ce mă necăjesc şi vrăjmaşii mei, aceia au slăbit şi au căzut. 5De s-ar rîndui împotriva mea oştire, nu se va înfricoşa inima mea; 6De s-ar ridica împotriva mea război, eu în El nădăjduiesc. 7Una am cerut de la Domnul, pe aceasta o voi căuta, ca să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele, 8Ca să văd frumuseţea Domnului şi să cercetez locaşul Lui. 9Că Domnul m-a ascuns în cortul Lui în ziua necazurilor mele; m-a acoperit în locul cel ascuns al cortului Lui; 10Pe piatră m-a înălţat. Şi acum, iată, a înălţat capul meu peste vrăjmaşii mei. 11înconjurat-am şi am jertfit în cortul Lui jertfa de laudă. îl voi lăuda şi voi cînta Domnului. 12Auzi, Doamne, glasul meu cu care am strigat; miluieşte-mă şi mă ascultă. 13Ţie a zis inima mea: pe Domnul voi căuta. Te-a căutat faţa mea; faţa Ta, Doamne, voi căuta. 14Să nu-Ţi întorci faţa Ta de la mine şi să nu Te abaţi întru mînie de la robul Tău; 15Ajutorul meu fii, să nu mă lepezi pe mine şi să nu mă laşi, Dumnezeule, Mîntuitorul meu. 16Că tatăl meu şi mama mea m-au părăsit, dar Domnul m-a luat. 17Lege pune-mi mie, Doamne, în calea Ta, şi mă îndreptează pe cărarea dreaptă, din pricina vrăjmaşilor mei. 18Nu mă da pe mine pe mîna celor ce mă necăjesc, că s-au ridicat împotriva mea martori nedrepţi şi nedreptatea a minţit sieşi. 19Cred că voi vedea bunătăţile Domnului, în pămîntul celor vii. 20Aşteaptă pe Domnul, îmbărbătează-te şi să se întărească inima ta şi aşteaptă pe Domnul.

Slavă…

Psalmul 27 Al lui David

Sfinţii Părinţi văd în acest psalm suferinţele Mântuitoruuil Hristos şi rugăciunea Lui adresată Tatălui Ceresc.

1Către Tine, Doamne, am strigat, Dumnezeul meu, ia aminte! Că de nu mă vei auzi, mă voi asemăna cu cei care se pogoară în groapă. 2Ascultă glasul rugăciunii mele cînd mă rog către Tine, cînd ridic mîinile mele către locaşul Tău cel sfînt. 3Să nu tragi cu cei păcătoşi sufletul meu, şi cu cei ce lucrează nedreptate să nu mă pierzi; 4Cu cei ce grăiesc pace către aproapele lor, dar cele rele sînt în inimile lor. 5Dă-le lor după faptele lor şi după vicleşugul gîndurilor lor. 6După lucrul mîinilor lor, dă-le lor; răsplăteşte-i după faptele lor, 7Că n-au înţeles lucrurile Domnului şi faptele mîinilor Lui; îi vei dărîma, şi nu-i vei zidi. 8Binecuvîntat este Domnul că a auzit glasul rugăciunii mele. 9Domnul este ajutorul şi apărătorul meu; în El a nădăjduit inima mea şi mi-a ajutat. 10Şi a înflorit trupul meu şi de bunăvoia mea îl voi lăuda pe El. 11Domnul este întărirea poporului Său, şi apărător mîntuirilor unsului Său. 12Mîntuieşte poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta; paşte-i pe ei şi-i ridică pînă în veac.

Psalmul 28 Al Iui David. Pentru scoaterea Cortului

Fericitul Teodorit susţine că psalmul a fost scris în timpul regelui Iezechia, când acesta i-a biruit pe asirieni. Regele îndeamnă poporul să-i mulţumească Domnului aducând jertfe. Sfântul Vasile cel Mare tâlcuieşte că în sens spiritual denumirea «Scoaterea Cortului» simbolizează ieşirea sufletului din trup.

1Aduceţi Domnului, fii ai lui Dumnezeu, aduceţi Domnului mieii oilor, aduceţi Domnului slavă şi cinste; 2Aduceţi Domnului slavă numelui Său; închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfîntă a Lui. 3Glasul Domnului peste ape; Dumnezeul slavei a tunat; Domnul peste ape multe. 4Glasul Domnului întru tărie, glasul Domnului întru mare cuviinţă. 5Glasul Domnului, cel ce sfărîmă cedrii şi va zdrobi Domnul cedrii Libanului. 6Şi-i va fărîmiţa pe ei ca pe viţelul Libanului, iar cel iubit ca puiul de rinocer. 7Glasul Domnului, cel ce varsă para focului. 8Glasul Domnului, cel ce cutremură pustiul şi va cutremura Domnul pustiul Cadeşului. 9Glasul Domnului cel ce îndoaie cedrii şi va descoperi dumbrăvile şi în locaşul Lui, fiecare va spune: Slavă! 10Domnul va împărăţi peste potop şi va şedea Domnul împărat în veac. 11Domnul tărie poporului Său va da, Domnul va binecuvînta pe poporul Său cu pace.

Psalmul 29întru sfârşit.

Psalmul cântării înnoirii casei lui David

Sfinţii Părinţi atribuie acest psalm la întruparea lui Dumnezeu-Cuvântul; înnoirea Bisericii Dumnezeieşti; înnoirea minţii (Sfântul Vasile cel Mare). «David cântă acest psalm după ce a fost izbăvit de păcate şi după ce prin lacrimile pocăinţei şi-a reînnoit sufletul», susţine Sfântul Atanasie. «înnoirea casei se referă la fiinţa omenească ce a fost reînnoită prin Jertfa de pe Cruce a Domnului Hristos, Care biruind moartea ne-a dăruit nouă nădejdea învierii.» (Fericitul Teofilact)

1înălţa-Te-voi, Doamne, că m-ai ridicat şi n-ai veselit pe vrăjmaşii mei împotriva mea. 2Doamne, Dumnezeul meu, strigat-am către Tine şi m-ai vindecat. 3Doamne, scos-ai din iad sufletul meu, mîntuitu-m-ai de cei ce se coboară în groapă. 4Cîntaţi Domnului cei cuvioşi ai Lui şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui. 5Că iuţime este întru mînia Lui şi viaţă întru voia Lui; seara se va sălăşlui plîngerea, iar dimineaţa bucuria. 6Iar eu am zis întru îndestularea mea: «Nu mă voi clătina în veac! „ 7Doamne, întru voia Ta, dat-ai frumuseţii mele putere; dar cînd ţi-ai întors faţa Ta, eu m-am tulburat. 8Către Tine, Doamne, voi striga şi către Dumnezeul meu mă voi ruga. 9Ce folos ai de sîngele meu de mă pogor în stricăciune? Oare, Te va lăuda pe Tine ţărîna, sau va vesti adevărul Tău? 10Auzit-a Domnul şi m-a miluit; Domnul a fost ajutorul meu! 11Schimbat-ai plîngerea mea întru bucurie, rupt-ai sacul meu şi m-ai încins cu veselie, 12Ca slava mea să-Ţi cînte Ţie şi să nu mă mîhnesc; Doamne, Dumnezeul meu, în veac Te voi lăuda! 

Slavă…

Psalmul 30Psalmul lui David pentru spaimă

Acest psalm a fost scris de David sub inspiraţia Duhului Sfânt pe când se afla într-o stare deosebită a sufletului. „Spaima este păcatul din cauza căruia sufletul s-a abătut de la dreapta judecată. David l-a scris în timp ce se pocăia.“ (Sf. Arsenie al Capadociei). „Pentru păcatul comis, dorind să se elibereze de el“, susţine Sfântul Atanasie.

1Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, ca să nu fiu ruşinat în veac. întru îndreptarea Ta izbăveşte-mă şi mă scoate. 2Pleacă spre mine urechea Ta, grăbeşte de mă scoate. Fii mie Dumnezeu apărător şi casă de scăpare ca să mă mîntuieşti. 3Că puterea mea şi scăparea mea eşti Tu şi pentru numele Tău mă vei povăţui şi mă vei hrăni. 4Scoate-mă-vei din cursa aceasta pe care mi-au ascuns-o mie, că Tu eşti apărătorul meu. 5în mîinile Tale îmi voi da duhul meu; izbăvitu-m-ai, Doamne, Dumnezeul adevărului. 6Urît-ai pe cei ce păzesc deşertăciuni în zadar, iar eu spre Domnul am nădăjduit. 7Bucura-mă-voi şi mă voi veseli de mila Ta, că ai căutat spre smerenia mea, mîntuit-ai din nevoi sufletul meu, 8Şi nu m-ai lăsat în mîinile vrăjmaşului; pus-ai în loc desfătat picioarele mele. 9Miluieşte-mă, Doamne, că mă necăjesc; tulburatu-s-a de mînie ochiul meu, sufletul meu şi inima mea. 10Că s-a stins întru durere viaţa mea şi anii mei în suspinuri; slăbit-a întru sărăcie tăria mea şi oasele mele s-au tulburat. 11La toţi vrăjmaşii mei m-am făcut de ocară şi vecinilor mei foarte, şi frică cunoscuţilor mei. Cei ce mă vedeau afară fugeau de mine. 12Uitat am fost ca un mort din inima lor, ajuns-am ca un vas stricat, 13Că am auzit ocara multora din cei ce locuiesc împrejur, cîndse adunau ei împreună împotriva mea; ca să ia sufletul meu s-au sfătuit. 14Iar eu către Tine am nădăjduit, Doamne, zis-am: „Tu eşti Dumnezeul meu!“ 15în mîinile Tale, soarta mea, izbăveşte-mă din mîna vrăjmaşilor mei şi de cei ce mă prigonesc. 16Arată faţa Ta peste robul Tău, mîntuieşte-mă cu mila Ta! 17Doamne, să nu fiu ruşinat, că Te-am chemat pe Tine; să se ruşineze necredincioşii şi să se coboare în iad. 18Mute să fie buzele cele viclene, care grăiesc împotriva dreptului fărădelege, cu mîndrie şi cu defăimare. 19Cit este de mare mulţimea bunătăţii Tale, Doamne, pe care ai gătit-o celor ce se tem de Tine, pe care ai făcut-o celor ce nădăjduiesc în Tine, înaintea fiilor oamenilor. 20Ascunde-i-vei pe dînşii cu acoperămîntul feţei Tale de tulburarea oamenilor. 21Acoperi-i-vei pe ei în cortul Tău de împotrivirea limbilor. 22Binecuvântat este Domnul, că minunată a fost mila Sa, în cetate întărită. 23Iar eu am zis întru uimirea mea: Lepădat sînt de la faţa ochilor Tăi. 24Pentru aceasta ai auzit glasul rugăciunii mele cînd am strigat către Tine. 25Iubiţi pe Domnul toţi cuvioşii Lui, că adevărul caută Domnul şi răsplăteşte celor ce se mîndresc, Cu prisosinţă. 26Îmbărbătaţi-vă şi să se întărească inima voastră, toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul.

Psalmul 31 Al lui David. Al înţelegerii

Denumirea Al înţelegerii ne spune că acesta este un psalm de învăţătură. Fericitul Teodorit susţine că psalmul prevede Harul Noului Testament şi iertarea păcatelor prin Taina Sfântului Botez. Acest psalm e numit „inima lui David“, deoarece în el sunt descrise sentimentele de durere şi căinţă pentru păcatele făcute.

1Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. 2- Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug. 3Că am tăcut, îmbătrînit-au oasele mele, cînd strigam toată ziua. 4Că ziua şi noaptea s-a îngreunat peste mine mîna Ta, şi am căzut în suferinţă cînd ghimpele Tău mă împungea. 5Păcatul meu l-am cunoscut şi fărădelegea mea n-am ascuns-o împotriva mea. 6Zis-am: „Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului“; şi Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu. 7Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme potrivită, iar potop de ape multe de el nu se va apropia. 8Tu eşti scăparea mea din necazul ce mă cuprinde, bucuria mea; izbăveşte-mă de cei ce m-au înconjurat. 9înţelepţi-te-voi şi te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; aţinti-voi spre tine ochii Mei. 10Nu fi ca un cal şi ca un catîr, la care nu este pricepere; cu zăbală şi cu frîu fălcile lor voi strînge, ca să nu se apropie de tine.

11Multe sînt bătăile păcătosului, iar pe cel ce nădăjduieşte în Domnul, mila îl va înconjura. 12Veseliţi-vă în Domnul şi vă bucuraţi, drepţilor, şi vă lăudaţi toţi cei drepţi la inimă.

Slavă …

După catisma a patra se zice: Sfinte Dumnezeule Preasfântă Treime … Tatăl nostru … apoi Troparele:

Glasul 4

Smeritul meu suflet, cel ce şi-a cheltuit toată viaţa întru păcate, cercetează-L, Doamne, şi ca pe curva mă primeşte şi pe mine şi mă mântuieşte.

înotând prin luciul acestei vieţi, îmi aduc aminte de adâncul răutăţilor mele celor multe şi, neavând ocârmuitor pe gând, glasul lui Petru, strig Ţie: mântuieş-te-mă, Hristoase Dumnezeule, mântuieş-te-mă ca un iubitor de oameni.

Slavă …

Degrab să intrăm împreună în cămara lui Hristos ca să auzim toţi fericitul glas al Acestuia, Dumnezeului nostru: „Veniţi cei ce iubiţi slava cea cerească“, părtaşi făcân-du-ne cu fecioarele cele înţelepte, să ne luminăm făcliile noastre prin credinţă.

Şi acum…

Suflete, pocăieşte-te mai-nainte de ieşirea ta, că judecata este fără de milă şi nesuferită celor ce păcătuiesc. Strigă către Domnul întru umilinţa inimii: greşit-am Ţie întru cunoştinţă şi întru necunoştinţă, îndurate. Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostiveşte-Te şi mă mântuieşte.

Doamne mihiieşte (de 40 de ori)

Ţie, Doamne, Unuia şi bunului şi nepo-menitorului de rău îmi mărturisesc păcatele mele. La Tine cad eu nevrednicul, strigând: greşit-am, Doamne, greşit-am şi nu sunt vrednic să caut spre înălţimea cerului de mulţimea nedreptăţilor mele. Gi Domnul meu, Domnul meu, dăruieşte-mi lacrimi de pocăinţă, Cel ce eşti singur bun şi milostiv, ca întru ele să mă rog Ţie, să mă curăţeşti mai-nainte de sfârşit de tot felul de păcate. Că înfricoşate şi groaznice locuri voi trece despărţindu-mă de trup şi mulţime de întunecaţi şi fără de omenie diavoli mă vor întâmpina şi nimenea nu va călători împreună cu mine ca să-mi ajute sau să mă scoată. Pentru aceea cad la bunătatea Ta ca să nu fiu dat la aceia ce îmi fac mie strâmbătate nici să se laude asupra mea vrăjmaşii mei, bunule Doamne, nici să zică: în mâinile noastre ai venit şi nouă te-ai dat. Nu, Doamne, nu-ţi uita îndurările Tale, nici să-mi răsplăteşti mie după fărădelegile mele, nici întoarce faţa Ta de către mine. Ci Tu, Doamne, mă pedepseşte însă cu milă şi cu îndurări iar vrăjmaşul să nu se bucure de mine ci-i stinge înfricoşarea lui ce o are asupra mea şi toată lucrarea lui o fă deşartă. Şi-mi dă mie nedefăimată calea aceea către Tine, bunule Doamne. Pentru că de am şi greşit dar la alt doctor nu am năzuit, nici nu mi-am întins mâinile mele către dumnezeu străin. Deci, nu goni rugăciunea mea ci mă ascultă pentru bunătatea Ta şi întăreşte inima mea întru frica Ta şi să se facă darul Tău peste mine, Doamne, ca un foc şi să ardă gândurile cele necurate dintru mine. Că Tu eşti, Doamne, lumina cea mai de presus de toată lumina, bucuria cea mai de presus de toată bucuria, odihna cea mai de presus de toată odihna, viaţa cea adevărată şi mântuirea care petrece în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune

către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, cea plină de milă şi Atotmilostivă Doamnă, împărăteasă de Dumnezeu Născătoare! Când Tu binevoieşti pe toate le poţi cere de la Fiul Tău, Hristos Dumnezeul nostru: nu-i lipsi pe robii lui Dumnezeu (prenumele) de apărarea Ta; (rugămintea) şi dăruieşte-le slobozire de necazuri şi de scârbe şi-i izbăveşte, Preane-vinovată, de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi; de oamenii răi care-i clevetesc şi roagă-1 pre Fiul Tău şi Dumnezeul nostru ca în ziua Judecăţii să ne pună de-a dreapta Sa pentru mijlocirea Ta. Că Lui i se cuvine toată slava şi împărăţia împreună cu Tatăl Său Cel fără de început şi cu Sfântul Duh în vecii vecilor. Amin.