Psalmul 91 Un psalm pentru ziua Sâmbetei

Acest psalm evreii îl cîntau în zi de odihnă, după cum însuşi Domnul a poruncit să petreacă această zi în rugăciune şi cântări. Psalmul preînchipuie a Doua Venire a Domnului după care El va împărăţi în veci împreună cu Sfinţii Săi.

1Bine este a lăuda pe Domnul şi a cînta numele Tău, Preaînalte, 2A vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea, 3în psaltire cu zece strune, cu cîntece din alăută. 4Că m-ai veselit, Doamne, întru făpturile Tale şi întru lucrurile mîinilor Tale mă voi bucura. 5Cît s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, adînci cu totul sînt gîndurile Tale! 6Bărbatul nepriceput nu va cunoaşte şi cel neînţelegător nu va înţelege acestea, 7Cînd răsar păcătoşii ca iarba şi se ivesc toţi cei ce fac fărădelegea, 8Ca să piară în veacul veacului. Iar Tu, Preaînalt eşti în veac, Doamne. 9Că iată vrăjmaşii Tăi, Doamne, vor pieri şi se vor risipi toţi cei ce lucrează fărădelegea. 10Şi se va înălţa puterea mea ca a inorogului şi bătrîneţile mele unse din belşug. 11Şi a privit ochiul meu către vrăjmaşii mei şi pe cei vicleni, ce se ridică împotriva mea, îi va auzi urechea mea. 12Dreptul ca finicul va înflori şi ca cedrul cel din Liban se va înmulţi. 13Răsădiţi fiind în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru vor înflori. 14încă întru bătrîneţe unse se vor înmulţi şi bine-vieţuind vor fi, ca să vestească: 15Drept este Domnul Dumnezeul nostru şi nu este nedreptate întru Dînsul.

Psalmul 92

0 cântare de laudă a lui David. Pentru ziua dinaintea Sâmbetei, când s-a locuit pământul

Psalmul ne aminteşte de crearea lumii, de slava şi măreţia Domnului. Sfântul Atanasie: „Z iua cea mai înainte de sâmbătă preînchipuie Venirea Domnului pe pământ când Biserica lui Hristos s-a răspândit pe întreg pământul prin vestirea Evangheliei de către Sfinţii Apostoli.”

1Domnul a împărăţit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins, 2Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti. 3Gata este scaunul Tău de atunci, din veac eşti Tu. 4Ridicat-au rîurile, Doamne, ridicat-au rîurile glasurile lor, 5Ridicat-au rîurile valurile lor; dar mai mult decît glasul apelor clocotitoare. 6Mai mult decît zbuciumul neasemuit al mării, minunat este, întru cele înalte, Domnul. 7Mărturiile Tale s-au adeverit foarte. Casei Tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile.

Psalmul 93 Un psalm al lui David.

Pentru ziua a patra a Sâmbetei

Fericitul Teodorit: „Psalmul învaţă despre Pronia lui Dumnezeu (Purtarea de grijă), despre pedepsirea celor ce trăiesc în fărădelegi şi a judecătorilor care nu fac dreptate.”

1Dumnezeul răzbunărilor, Domnul, Dumnezeul răzbunărilor cu îndrăzneală a grăit. 2Înalţă-Te Cel ce judeci pămîntul, răsplăteşte răsplătirea celor mîndri. 3Pînă cînd păcătoşii, Doamne, pînă cînd păcătoşii se vor făli? 4Pînă cînd vor spune şi vor grăi nedreptate; grăi-vor toţi cei ce lucrează fărădelegea? 5Pe poporul Tău, Doamne, l-au asuprit şi moştenirea Ta au apăsat-o. 6Pe văduvă şi pe sărac au ucis şi pe orfani i-au omorît. 7Şi au zis: „Nu va vedea Domnul, nici nu va pricepe Dumnezeul lui Iacob”. 8înţelegeţi, dar, cei neînţe-lepţi din popor, şi cei nebuni, înţelepţiţi-vă odată! 9Cel ce a sădit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu priveşte? 10Cel ce pedepseşte neamurile, oare, nu va certa? Cel ce învaţă pe om cunoştinţa, 11Domnul, cunoaşte gîndurile oamenilor, că sînt deşarte. 12Fericit este omul pe care îl vei certa, Doamne, şi din legea Ta îl vei învăţa pe el, 13Ca să-l linişteşti pe el în zile rele, pînă ce se va săpa groapă păcătosului. 14Că nu va lepăda Domnul pe poporul Său şi moştenirea Sa nu o va părăsi, 15Pînă ce dreptatea se va întoarce la judecată şi toţi cei cu inima curată, care se ţin de dînsa. 16Cine se va ridica cu mine împotriva celor ce viclenesc şi cine va sta împreună cu mine împotriva celor ce lucrează fărădelegea? 17Că de nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, puţin de nu s-ar fi sălăşluit în iad sufletul meu. 18Cînd am zis: „S-a clătinat piciorul meu”, mila Ta, Doamne, mi-a ajutat mie. 19Doamne, cînd s-au înmulţit durerile mele în inima mea, mîn-gîierile Tale au veselit sufletul meu. 20Pu-tea-va oare să stea în preajma Ta scaunul pierzătorilor şi al celor ce uneltesc nelegiuiri împotriva legii? 21Ei vor prinde în cursă sufletul dreptului şi sînge nevinovat vor osîndi. 22Dar Domnul mi-a fost mie scăpare şi Dumnezeul meu ajutorul nădejdii mele; 23Şi le va răsplăti lor Domnul după fărădelegea lor şi după răutatea lor îi va pierde pe ei, Domnul Dumnezeul nostru. Slavă…

Psalmul 94O cântare de laudă a lui David

Sfântul Atanasie: „Soborul Sfinţilor îi îndeamnă pe israeliţii neascultători să vină la mântuirea pe care a dăruit-o Hristos, arătând că ei vor fi auziţi dacă vor cădea înaintea Lui.”

1Veniţi să ne bucurăm de Domnul şi să strigăm lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru. 2Să întâmpinăm faţa Lui întru laudă şi în psalmi să-I strigăm Lui, 3Că Dumnezeu mare este Domnul şi împărat mare peste tot pămîntul. 4Că în mîna Lui sînt marginile pămîntului şi înălţimile munţilor ale Lui sînt. 5Că a Lui este marea şi El a făcut-o pe ea, şi uscatul mîinile Lui l-au zidit. 6Veniţi să ne închinăm şi să cădem înaintea Lui şi să plîngem înaintea Domnului, Celui ce ne-a făcut pe noi. 7Că El este Dumnezeul nostru şi noi poporul păşunii Lui şi oile mîinii Lui. 8O, de I-aţi auzi glasul care zice: „Să nu vă învârtoşaţi inimile voastre, 9Ca în timpul cercetării, ca în ziua ispitirii în pustie, 10Unde M-au ispitit părinţii voştri, M-au ispitit şi au văzut lucrurile Mele. 11Patruzeci de ani am urît neamul acesta şi am zis: „Pururea rătăcesc cu inima”. 12Şi ei n-au cunoscut căile Mele, că M-am jurat întru mînia Mea: „Nu vor intra întru odihna Mea”.

Psalmul 95

0 cântare a lui David, când s-a zidit casa,

după robie

Acest psalm a fost cântat după ce Chivotul Legii a fost mutat în Sion. Fericitul Teodorit: „Psalmul vesteşte despre întoarcerea iudeilor din robia babilonică, despre zidirea Templului, despre a Doua Venire a Domnului, despre Judecata Viitoare.”

1Cîntaţi Domnului cîntare nouă, cîntaţi Domnului tot pămîntul. 2Cîntaţi Domnului, binecuvântaţi numele Lui, binevestiţi din zi în zi mîntuirea Lui. 3Vestiţi între neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui; 4Că mare este Domnul şi lăudat foarte, înfricoşător este mai presus decît toţi dumnezeii. 5Că toţi dumnezeii neamurilor sînt idoli; iar Domnul cerurile a făcut. 6Laudă şi frumuseţe este înaintea Lui, sfinţenie şi măreţie în locaşul cel sfînt al Lui. 7Aduceţi Domnului, seminţiile popoarelor, aduceţi Domnului slavă şi cinste; aduceţi Domnului slavă numelui Lui. 8Aduceţi jertfe şi intraţi în curţile Lui. în-chinaţi-vă Domnului în curtea cea sfîntă a Lui. 9Să tremure de faţa Lui tot pămîntul. Spuneţi între neamuri că Domnul a împă-răţit, 10Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti; judeca-va popoare întru dreptate. 11Să se veselească cerurile şi să se bucure pămîntul, să se zguduie marea şi toate cele ce sînt întru ea; să se bucure cîm-piile şi toate cele ce sînt pe ele. 12Atunci se vor bucura toţi copacii pădurii de faţa Domnului, că vine, vine să judece pămîntul. 13Judeca-va lumea întru dreptate şi popoarele întru adevărul Său.

Psalmul 96 Al lui David, când s-a întărit domnia lui: nescris deasupra lui evrei

Acesta este un psalm prorocesc. în el se vesteşte despre mântuirea întregii lumi şi credinţa în Hristos a tuturor popoarelor.

1Domnul împărăţeşte! Să se bucure pă-mîntul, să se veselească insule multe. 2Nor şi negură împrejurul Lui, dreptatea şi judecata este temelia neamului Lui. 3Foc înaintea Lui va merge şi va arde împrejur pe vrăjmaşii Lui. 4Luminat-au fulgerele Lui lumea; văzut-a şi s-a cutremurat pă-mîntul. 5Munţii ca ceara s-au topit de faţa Domnului, de faţa Domnului a tot pămîn-tul. 6Vestit-au cerurile dreptatea Lui şi au văzut toate popoarele slava Lui. 7Să se ruşineze toţi cei ce se închină chipurilor cioplite şi se laudă cu idolii lor. 8închinaţi-vă Lui toţi îngerii Lui; auzit-a şi s-a veselit Sionul. 9Şi s-au bucurat fiicele Iudeii pentru judecăţile Tale, Doamne. 10Că Tu eşti Domnul cel Preaînalt peste tot pămîntul; înălţatu-Te-ai foarte, mai presus decît toţi dumnezeii. 11Cei ce iubiţi pe Domnul, urîţi răul; Domnul păzeşte sufletele cuvioşilor Lui; din mîna păcătosului îi va izbăvi pe ei. 12Lumină a răsărit dreptului, şi celor drepţi cu inima, veselie. 13Veseliţi-vă, drepţilor, în Domnul şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui! Slavă…

Psalmul 97Un psalm al lui David

Sfântul Atanasie: „Psalmul prezice Prima Venire a Domnului pe pământ şi credinţa tuturor popoarelor în El. Din acest motiv psalmul îndeamnă toate popoarele să-i înalţe Domnului un cântec de biruinţă”.

1Cîntaţi Domnului cîntare nouă, că lucruri minunate a făcut Domnul. 2Mîntui-tu-l-a pe el dreapta Lui şi braţul cel sfînt al Lui. 3Cunoscută a făcut Domnul mîntui-rea Sa; înaintea neamurilor a descoperit dreptatea Sa. 4Pomenit-a mila Sa lui Iacob şi adevărul Său casei lui Israel; 5Văzut-au toate marginile pămîntului mîntuirea Dumnezeului nostru. 6Strigaţi lui Dumnezeu tot pămîntul; cîntaţi şi vă bucuraţi şi cîntaţi. 7Cîntaţi Domnului cu alăută, cu alăută şi în sunet de psaltire; 8Cu trîmbiţe şi în sunet de corn, strigaţi înaintea împă-râtului şi Domnului. 9Să se zguduie marea şi plinirea ei, lumea şi cei ce locuiesc în ea. 10Rîurile vor bate din palme, deodată, munţii se vor bucura de faţa Domnului, că vine, vine să judece pămîntul. 11Judeca-va lumea cu dreptate şi popoarele cu nepărtinire.

Psalmul 98Al lui David

Sfântul Atanasie: „Acest psalm descrie împărăţia lui Hristos.” Fericitul Teodorit este de părerea că psalmul prezice întoarcerea iudeilor din Babilon şi prevesteşte Venirea Mântuitorului şi necredinţa iudeilor.

1Domnul împărăţeşte: să tremure popoarele; şade pe heruvimi: să se cutremure pămîntul. 2Domnul în Sion este mare şi înalt peste toate popoarele. 3Să se laude numele Tău cel mare, că înfricoşător şi sfînt este. Şi cinstea împăratului iubeşte dreptatea. 4Tu ai întemeiat dreptatea; judecată şi dreptate în Iacob, Tu ai făcut. 5înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi aşternutului picioarelor Lui, că sfînt este! 6Moise şi Aaron, între preoţii Lui şi Samuel, între cei ce cheamă numele Lui.

7Chemat-au pe Domnul şi El i-a auzit pe ei, în stîlp de nor grăia către ei; 8Căci păzeau mărturiile Lui şi poruncile pe care le-a dat lor. 9Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; Dumnezeule, Tu Te-ai milostivit de ei şi ai răsplătit toate faptele lor. 10înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi în Muntele cel sfint al Lui, că sfînt este Domnul, Dumnezeul nostru!

Psalmul 99Al lui David, spre mărturisire

Fericitul Teodorit: „în acest psalm, David îndeamnă pe toţi oamenii să-I cânte Domnului şi-i convinge pe ei ca să-I slujească Mântuitorului Dumnezeu.”

1Strigaţi Domnului tot pămîntul, slujiţi Domnului cu veselie, intraţi înaintea Lui cu bucurie. 2Cunoaşteţi că Domnul, El este Dumnezeul nostru; El ne-a făcut pe noi şi nu noi. 3Iar noi, poporul Lui şi oile păşunii Lui. Intraţi pe porţile Lui cu laudă şi în curţile Lui CU cîntări lăudaţi-L pe El. 4Cîntaţi numele Lui, că bun este Domnul; în veac este mila Lui şi din neam în neam adevărul Lui.

Psalmul 100 Al lui David

Fericitul Teodorit: „în acest psalm David îl descrie pe omul care a ajuns la desăvârşire şi trăieşte după legile Domnului. Prin aceasta ne învaţă ce fel de viaţă trebuie să ducem toţi cei care vrem să ne mântuim.”

1Mila şi judecata Ta voi cînta Ţie, Doamne. 2Cînta-voi şi voi merge, cu pricepere, în cale fără prihană. Cînd vei veni la mine? 3Umblat-am întru nerăutatea inimii mele, în casa mea. 4N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe călcătorii de lege i-am urît. 5Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; pe cel rău, care se depărta de mine, nu l-am cunoscut. 6Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit. 7Cu cel mîndru cu ochiul şi nesăţios cu inima, cu acela n-am mîncat. 8Ochii mei sînt peste credincioşii pămîntului, ca să şadă ei împreună cu mine. Cel ce umbla pe cale fără prihană, acela îmi slujea. 9Nu va locui în casa mea cel mîndru; cel ce grăieşte nedreptăţi nu va sta înaintea ochilor mei. 10în dimineţi voi judeca pe toţi păcătoşii pămîntului, ca să nimicesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce lucrează fărădelegea, slavă…

După catisma a treisprezecea se zice: Sfinte

Dumnezeule … Preasfântă Treime … Tatăl nostru … apoi Troparele:

Glasul al 4-lea

Cu ochi milostiv, Doamne, vezi smerenia mea, căci câte puţin viaţa mea se cheltuieşte şidin lucruri nu-mi este mie mântuire. Pentru aceasta mă rog: cu ochi milostiv, Doamne, vezi smerenia mea şi mă mântuieşte.

Slavă …

Ca şi cum ar fi de faţă Judecătorul, gri-jeşte-te suflete, şi-ţi adu aminte de ceasul înfricoşatei zile, că judecata este nemilostivă celor ce n-au făcut milă. Deci, strigă către Hristos, Dumnezeu: Cunoscătorule de inimi, greşit-am! Mai înainte până nu mă osândeşti, miluieşte-mă!

Şi acum …

Luând în minte, Hristoase, ziua şi ceasul judecăţii Tale celei înfricoşate şi groaznice şi nemitarnice, tremur ca un făcător de rele, căci am lucruri de ruşine şi fapte rele, pe care eu singur cu sârguinţă le-am lucrat. Pentru aceea cu frică cad înaintea Ta, strigând cu durere: pentru rugăciunile celei ce Te-a născut pe Tine, mult Milostive, mântuieşte-mă.

Doamne miluieşte (de 40 de ori)

Doamne Sfinte, Cel ce locuieşti întru cele înalte şi cu ochiul Tău cel a toate văzătoriu, priveşti spre toată zidirea, Ţie am plecat grumazul sufletului şi trupului şi Ţie ne rugăm, Sfinte al sfinţilor: tinde-Ţi mâna Ta cea nevăzută dintru sfânt locaşul Tău şi ne blagosloveşte pe noi pe toţi. Şi orice Ţi-am greşit, cu voie sau fără de voie, ca un bun şi iubitor de oameni Dumnezeu, iartă, dăruindu-ne nouă şi cele lumeşti ale Tale bunătăţi. Că Ţie se cade a ne milui şi a ne mântui pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Către cine vom striga din adâncul sufletului, la cine vom alerga în necazul nostru, dacă nu la Tine, împărăteasă Cerească; plângerea şi suspinul nostru cine le va primi dacă nu Tu, Cea Preanevinovată, nădejdea creştinilor şi adăpostul nostru, a păcătoşilor. Cine este asemenea Ţie în bogata milostivire: pleacă urechea Ta spre noi, Stăpână, Maica Dumnezeului nostru şi nu ne trece cu vederea pre cei ce-Ţi cer ajutorul (rugămintea). Auzi suspinul nostru, întăreşte-i pre păcătoşii robii Tăi (prenumele), înţelepţeşte-i şi-i povăţuieşte, împărăteasa Cerurilor; nu Te îndepărta de ei, Stăpână, din pricina cârtirii lor, ci fii lor Maică Apărătoare şi îi încredinţează pre ei milostivului Acoperământ al Fiului Tău; rânduieşte-i pre ei precum este bineplăcut voii Tale sfinte şi adă-i pre ei, păcătoşii, la viaţă lină, fără de gâlceavă, ca să se bucure împreună cu Tine întotdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.