Psalmul 1

Al lui David, nescris deasupra la evrei

Fericitul Teodorit susţine că acest psalm ne sfătuie să ascultăm neîncetat cuvintele dumnezeieşti. Iar Sfântul Atanasie, menţionează: «David pune aici începutul prorociilor despre Hristos, de aceea, mai întâi, îi fericeşte pe cei care nădăjduiesc în El.»

1Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut; 2Ci în legea Domnului e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi noaptea. 3Şi va fi ca un pom răsădit lîngă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea, şi toate cîte va face vor spori. 4Nu sînt aşa necredincioşii, nu sînt aşa! Ci ca praful, ce -1spulberă vîntul de pe faţa pămîntului. 5De aceea nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor. 6Că ştie Domnul calea drepţilor, iar calea necredincioşilor va pieri.

Psalmul 2

Al lui David, nescris deasupra la evrei

Fericitul Teodorit: «în psalmul doi se prezic suferinţele Stăpânului nostru Iisus Hristos şi se prevesteşte misiunea iudeilor, deplângându-se necredinţa lor». Acest psalm vorbeşte despre revolta păgânilor şi a iudeilor necredincioşi împotriva Domnului Hristos. (Fapte 4, 25)

1Pentru ce s-au întărîtat neamurile, şi popoarele au cugetat deşertăciuni? 2Ri-dicatu-s-au împăraţii pămîntului şi căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului şi a Unsului Său, zicînd: 3«Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor». 4Cel ce locuieşte în ceruri va rîde de dînşii, şi Domnul îi va batjocori pe ei! 5Atunci va grăi către ei întru urgia Lui şi întru mînia Lui îi va tulbura pe ei; 6Iar Eu sînt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfînt al Lui, vestind porunca Domnului. 7Domnul a zis către Mine: «Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut! 8Cere de la Mine şi-Ţi voi da neamurile moştenirea Ta; şi stăpînirea Ta, marginile pămîntului. 9Vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!» 10Şi acum împăraţi, înţelegeţi! învăţaţi-vătoţi, care judecaţi pămîntul! 11Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur. 12Luaţi învăţătură, ca nu cumva să Se mînie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă, cînd se va aprinde degrab mînia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El.

Psalmul 3

Al lui David, când a fugit de către faţa fiului său Abesalom

Acest psalm a fost scris atunci când David era urmărit de Abesalom. David îl roagă pe Domnul să-l salveze și nădăjduiește să se izbăvească de dușmani. (Fericitul Teofilact). Sfinții Părinți tâlcuiesc că în acest psalm răsună profetic glasul Mântuitorului adresat Tatălui în timpul Răstignirii pe Cruce.

¹Doamne, cât s-au înmulțit cei ce mă necăjesc! Mulți se scoală asupra mea; ²Mulți zic sufletului meu: «Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui!» ³Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești, slava mea și Cel ce înalți capul meu.⁴Cu glasul meu către Domnul am strigat și m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui. ⁵Eu m-am culcat și am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini. ⁶Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară. ⁷Scoală, Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc în deșert; dinții păcătoșilor ai zdrobit. ⁸A Domnului este mântuirea și peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.

Psalmul 4

Al Iui David. întru sfârşit, în laude

«Acest psalm a fost scris de către David, după ce l-a biruit pe Abesalom şi este mai mult un cântec de biruinţă. Psalmul îi înţelepţeşte pe cei necredincioşi care neagă Purtarea de grijă a lui Dumnezeu» (Fericitul Teodorit). Denumirea «întru sfârşit», prevesteşte învierea din morţi. (Stihul 8)

1Cînd Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptăţii mele! întru necaz m-ai desfătat! Milostiveşte-Te spre mine şi ascultă rugăciunea mea. 2Fiii oamenilor, pînă cînd grei la inimă? Pentru ce iubiţi deşertăciunea şi căutaţi minciuna? 3Să ştiţi că minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Său; Domnul mă va auzi cînd voi striga către Dînsul. 4Mîniaţi-vă, dar nu greşiţi; de cele ce ziceţi în inimile voastre, întru aşternuturile voastre, vă căiţi. 5Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul. 6Mulţi zic: «Cine ne va arăta nouă cele bune?» Dar însemnatu-s-a peste noi lumina feţei Tale, Doamne! 7Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decît veselia pentru rodul lor de grîu, de vin şi de untdelemn ce s-a înmulţit. 8Cu pace, aşa mă voi culca şi voi adormi, că Tu, Doamne, îndeosebi întru nădejde m-ai aşezat.

Psalmul 5 Al lui David. întru sfârşit, pentru cea Moştenitoare

«Cea Moştenitoare», spune Sfântul Atanasie, «este Biserica sau sufletul binecredincios». Sfinţii Părinţi văd în acest psalm rugăciunea pentru dăruirea mântuirii. Rugăciunea este înălţată de către Biserică sau de către sufletul credincios.

1Graiurile mele ascultă-le, Doamne! înţelege strigarea mea! 2Ia aminte la glasul rugăciunii mele, împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci către Tine mă voi ruga, Doamne! 3Dimineaţa vei auzi glasul meu; dimineaţa voi sta înaintea Ta şi mă vei vedea. 4Că Tu eşti Dumnezeu, Care nu vo-ieşti fărădelegea, nici nu va locui lingă Tine cel ce vicleneşte. 5Nu vor sta călcătorii de lege în preajma ochilor Tăi. Urît-ai pe toţi cei ce lucrează fără de lege. 6Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuna; pe ucigaş şi pe viclean îl urăşte Domnul. 7Iar eu, întru mulţimea milei Tale, voi intra în casa Ta, închina-mă-voi spre sfînt locaşul Tău întru frica Ta. 8Doamne, povăţuieşte-mă întru dreptatea Ta, din pricina duşmanilor mei! îndreptează înaintea mea calea Ta. 9Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este deşartă; groapă deschisă grumazul lor, cu limbile lor viclenesc. 10Judecă-i pe ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile lor; după mulţimea nelegiuirilor lor, alungă-i pe ei, că Te-au amarît, Doamne. 11Şi să se veselească toţi cei ce nădăjduiesc întru Tine; în veac se vor bucura şi le vei fi lor sălaş, şi se vor lăuda cu Tine, toţi cei ce iubesc numele Tău. 12Că Tu vei binecu-vînta pe cel drept, Doamne, căci cu arma buneivoiri ne-ai încununat pe noi.

Psalmul 6

Al lui David. întru sfârşit pentru a opta

Acesta este primul psalm de pocăinţă. El ne învaţă cum să-L milostivim pe Dumnezeu. Fericitul Teodorit susţine că denumirea «pentru a opta», se referă la înfricoşata Judecată a Domnului Hristos unde vom primi răsplată pentru faptele făcute. Psalmul ne învaţă cum să ne pocăim sincer.

1Doamne, nu cu mînia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi. 2Miluieşte-mă, Doamne, că neputincios sînt; vin-decă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele mele; 3Şi sufletul meu s-a tulburat foarte, şi Tu, Doamne, pînă cînd? 4Întoarce-Te, Doamne; izbăveşte sufletul meu, mîntuieşte-mă, pentru mila Ta. 5Că nu este întru moarte cel ce Te pomeneşte pe Tine. Şi în iad cine Te va lăuda pe Tine? 6Ostenit-am întru suspinul meu, spăla-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele aşternutul meu voi uda. 7Tulburatu-s-a de supărare ochiul meu, îmbătrînit-am între toţi vrăjmaşii mei. 8Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plîngerii mele. 9Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit. 10Să se ruşineze şi să se tulbure foarte toţi vrăjmaşii mei; să se întoarcă şî să se ruşineze foarte degrab.

Slavă …

Psalmul 7

Al lui David. Care l-a cântat Domnului pentru cuvintele lui Husi, fiul lui Iemeni

David a scăpat de Abesalom în chip minunat. în acest psalm David înalţă Domnului un imn de slăvire şi de mulţumire, în care susţine că a fost salvat de harul lui Dumnezeu şi nu de oameni. Fericitul Teodorit: «Psalmul ne învaţă să avem încredere în Dumnezeu şi numai de la El să aşteptăm ajutor».

1Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit. Mîntuieşte-mă de toţi cei ce mă prigonesc, şi mă izbăveşte, 2Ca nu cumva să răpească sufletul meu ca un leu, nefiind cine să mă izbăvească, nici cine să mă mîn-tuiască. 3Doamne, Dumnezeul meu, de am făcut aceasta, de este nedreptate în mîinile mele, 4De am răsplătit cu rău celor ce miau făcut mie rău, şi de am jefuit pe vrăjmaşii mei fără temei, 5Să prigonească vrăjmaşul sufletul meu şi să-l prindă, sa calce la pămînt viaţa mea şi slava mea în ţărină sa o aşeze. 6Scoală-Te, Doamne, întru mînia Ta, înalţă-Te pînă la hotarele vrăjmaşilor mei; scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai poruncit, 7Şi adunare de popoare Te va înconjura şi peste ea la înălţime Te întoarce. 8Domnul va judeca pe popoare; judecă-mă, Doamne, după dreptatea mea şi după nevinovăţia mea. 9Sfîrşească-se răutatea păcătoşilor şi întăreşte pe cel drept, Cel ce cerci inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte; 10Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mîntu-ieşte pe cei drepţi la inimă. 11Dumnezeu este judecător drept, tare şi îndelung-răb-dător şi nu se mînie în fiecare zi. 12De nu vă veţi întoarce, sabia Sa o va luci, arcul Său l-a încordat şi l-a pregătit 13Şi în el a gătit unelte de moarte; săgeţile Lui pentru cei ce ard le-a lucrat. 14Iată a poftit nedreptatea, a zămislit silnicia şi a născut nelegiuirea. 15Groapă a săpat şi a adîncit-o, şi va cădea în groapa pe care a făcut-o. 16Să se întoarcă nedreptatea lui pe capul lui şi pe creştetul lui silnicia lui să se coboare. 17Lăuda-voi pe Domnul după dreptatea Lui

şi voi cînta numele Domnului celui Preaînalt.

Psalmul 8

Al lui David. întru sfârşit pentru teascuri

Teascurile se folosesc pentru stoarcerea sucului de poamă. Aici proorocul prin «Teasc» numeşte Biserica, deoarece Domnului Iisus în Evanghelie i se mai spune «Viţa-de-vie». (Ioan 15,1) David, în acest psalm, preamăreşte măreţia şi slava Creatorului care s-au manifestat în crearea omului-împărat şi stăpân al pământului. Dar, deoarece omul prin căderea în păcat a pierdut stăpânirea asupra naturii, Sfinţii Părinţi tâlcuiesc că acest psalm se referă la Iisus Hristos, după cum însuşi Domnul spune în Evanghelia de la Matei. (21,16)

1Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este numele Tău în tot pămîntul! Că s-a înălţat slava Ta, mai presus de ceruri. 2Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai să-vîrşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător. 3Cînd privesc cerurile, lucrul mîinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: 4Ce este omul că-Ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-i cercetezi pe el? 5Micşoratu-l-ai pe dînsul cu puţin faţă de îngeri, cu slavă şi cu cinste l-ai încununat pe el. 6Pusu- 1-ai pe dînsul peste lucrul mîinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. 7Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele cîmpului; 8Păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor. 9Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este numele Tău în tot pămîntul!

Slavă…

După catisma întâi se zice: Preasfântă Treime…

Tatăl nostru… apoi Troparele:

Glasul 1

întru fărădelegi zămislit fiind eu curva-rul, nu cutez să caut la înălţimea cerului ci, îndrăznind spre iubirea Ta de oameni, strig: Dumnezeule, milostiv fii mie şi mă mântuieşte.

De vreme ce dreptul abia se mântuieşte dar eu unde mă voi arăta păcătosul cel ce nu am purtat greutatea şi zăduful zilei. Ci, cu cei din al unsprezecelea ceas, împreună mă numără, Dumnezeule, şi mă mântuieşte.

Slavă…

Braţele Părinteşti grăbeşte a le deschide mie, că curveşte am cheltuit viaţa mea!

Spre bogăţia cea necheltuită a îndurărilor Tale privind, Mântuitorule, nu trece acum cu vederea inima mea cea sărăcită, căci către Tine, Doamne, cu umilinţă strig: gre-şit-am la cer şi înaintea Ta.

Şi acum…

Nădejdea creştinilor, Preasfântă Fecioară, pe Dumnezeu, pe care L-ai născut mai presus de minte şi de cuvânt, neîncetat roagă-L împreună cu Puterile cele de sus, să ne dea iertare de păcate şi îndreptare vieţii nouă tuturor, celor ce cu credinţă şi cu dragoste pururea te proslăvim.

Doamne miluieşte (de 40 de ori)

Stăpâne Atotţiitorule şi necuprinse. Puterea cea începătoare de lumină şi neînţeleasă, Părintele Fiinţei celei ipostatice şi Purcezătorul Duhului Tău Celui de o putere; Care pentru îndurările milostivirii şi negrăita bunătate nu ai trecut cu vederea fiinţa omenească cea cuprinsă în întunericul păcatului ci dumnezeieştile lumini ale sfintelor Tale învăţături prin Lege şi prin prooroci le-ai strălucit în lume, iar mai apoi prin Singur Unul-Născut al Tău Fiu,

Care bine ai voit de a răsărit nouă prin trup şi la strălucirea luminii Tale pe noi ne-a povăţuit. Fie urechile Tale luând aminte spre glasul rugăciunii noastre şi ne dăruieşte nouă, Doamne, cu deşteptată şi trează inimă, să petrecem toată noaptea vieţii acesteia, aşteptând venirea Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, Judecătorului tuturor, nu culcaţi şi dormind ci priveghind şi deşteptaţi spre lucrarea poruncilor Tale să ne aflăm şi întru bucuria Lui împreună să intrăm, unde este glasul cel neîncetat al celor ce prăznuiesc şi nespusa dulceaţă a celor ce privesc frumuseţea Feţei Tale cea negrăită. Că bun şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui Celui fără de început, împreună şi Unuia-Născut Fiului Tău şi Preasfântului şi de viaţă Făcătorului Duhului Tău, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune

către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Preasfântă Fecioară, Maica Domnului Celui de Sus, Atotmilostivă Apărătoare şi Acoperitoare a tuturor celor ce aleargă la Tine cu credinţă! Caută din înălţimea cereştii tale slave spre robii lui Dumnezeu (prenumele) şi spre noi cei ce cădem la picioarele Tale, auzi smerita noastră rugăciune, a păcătoşilor şi a nevrednicilor robilor Tăi şi o du pre ea înaintea iubitului Tău Fiu (rugămintea). O, Preabinecuvântată Născătoare de Dumnezeu! Tu, cea numită Grabnic Ascultătoare şi Bucurie a tuturor scârbiţilor; Tu, Alinătoarea tristeţii, alină mâhnirile şi bolile noastre sufleteşti; Tu, Rugul cel Nears, ocroteşte pacea noastră şi ne apără pre noi pre toţi de săgeţile otrăvitoare şi învăpăiate ale vrăjmaşilor; Tu, Aflarea celor pierduţi, nu ne lăsa să pierim în bezna păcatelor noastre; Tu, Tămădui-toarea celor pătimitori, vindecă-ne şi pre noi, cei răniţi de neputinţele sufleteşti şi trupeşti; Tu, Bucuria cea neaşteptată, prin bucuria mântuirii Tale ia de la noi frica chinurilor viitoare; Tu, Chezăşuitoarea păcătoşilor, fii şi nouă Chezăşuitoare Bună a pocăinţei şi mântuirii noastre. Toată nădejdea noastră după Dumnezeu spre Tine o îndreptăm, fii nouă Mijlocitoare Neadormită şi Atotputernică Apărătoare înaintea Fiului Tău, Domnului nostru Iisus Hristos; întăreşte-ne dragostea şi credinţa în El, învaţă-ne să Te iubim şi să Te mărim pre Tine, Preasfântă Maica lui Dumnezeu, Preabinecuvântată Mărie; ne predăm Atotputernicului Tău Acoperemânt, Născătoare de Dumnezeu, pentru toţi vecii. Amin.