După ce ne-am socotit, cunoscut şi însemnat bine toate păcatele şi ne-am rugat lui Dumnezeu, mergem la Duhovnic, cu umilinţă, cu frică şi cu evlavie adâncă, aşa, ca şi cum ne-am duce în faţa judecăţii lui Dumnezeu, ştiind că Scaunul Sfânt al Spovedaniei, e Scaunul milostivnic al judecăţii lui Dumnezeu aici pe pământ, unde ne curăţim de păcate şi ne înaripăm pentru zborul la cer, în împărăţia lui Dumnezeiască, îngenunchem cu smerenie şi zicem:

«Binecuvăntează-mă Părinte-Duhovnic, ca să-mi pot mărturisi toate păcatele!»

Apoi continuăm aşa: Eu păcătosul (prenumele), mă mărturisesc lui Dumnezeu şi ţie Părinte, că de la spovedania mea cea de pe urmă, am greşit de mai multe ori. Mă aflu vinovat cu următoarele păcate: (aici ne mărturisim toate păcatele scrise pe hârtie şi învăţate pe de rost, cele nemărturisite la ultima spovedanie şi toate câte le-am mai făcut de atunci până în prezent). După mărturisirea tuturor păcatelor, încheiem astfel:

«Pentru toate aceste păcate, ca şi pentru acelea de care nu-mi mai aduc aminte, mă căiesc, îmi pare rău şi mă hotărăsc din toată inima a nu le mai face şi mă rog a-mi da canon, dezlegare şi iertare».