- Rugăciune către Maica Domnului pentru părintele duhovnic
- Rugăciunea fiilor pentru părinţii lor
- Rugăciunea de fiecare zi pentru copii
- Rugăciunea unui soţ pentru soţia sa
- Rugăciunea unei soţii pentru soţul ei
- Rugăciunile Stareţilor de la Optina
- Trei rugăciuni care se citesc la începutul zilei
- Suspinarea în rugăciune către Domnul a ieroschimonahului Parfenie din Kiev
- Rugăciune înainte de a începe învăţătura
- Rugăciune la sfârşitul învăţăturii
- Rugăciuni înainte de a începe orice lucru bun împărate Ceresc…
- Rugăciune la sfârşitul lucrului
Cuvânt înainte despre puterea Psalmilor şi despre ce este Psaltirea
Cel care a dat viaţă Psaltirii şi psalmilor a fost împăratul şi Proorocul David care după Avraam este tatăl popoarelor şi primul cântăreţ. El s-a făcut pe sine inimă, limbă şi pană de scris a împăratului Ceresc. David a fost ales de Dumnezeu la tronul împărătesc, a fost un împărat blând şi iertător. între creştini este aşa o vorbă: «îţi doresc să ai blândeţea lui David».
Proorocului David i-au fost descoperite tainele lui Dumnezeu şi astfel, cu sute de ani înainte, în psalmii lui aflăm că se va naşte Fiul lui Dumnezeu, că El va pătimi pentru păcatele oamenilor, iar ei îl vor adăpa cu oţet şi fiere.
Psaltirea trebuie să fie în casa fiecărui creştin alături de Biblie.
Sfântul Vasile cel Mare scrie: «Cartea psalmilor cuprinde în sine ceea ce este maifolositor în toate. Ea profetizează cele viitoare, însemnează fapte istorice, dă legi pentru viaţă. Este o adevărată comoară de învăţături bune. Ea vindecă rănile cele vechi ale sufletului. îngrijeşte de cel bolnav şi păstrează întreg pe cel sănătos.»
Foarte multe cântări din slujbele bisericeşti sunt fragmente din Psalmii Proorocului David. Psalmul este liniştea sufletului, răsplătitorul păcii. Tot Sfântul Vasile menţionează: «Psalmul este glasul Bisericii; el înveseleşte sărbătorile şi face să se nască în inima credinciosului dorul după Dumnezeu.»
Psaltirea este alcătuită din 20 de capitole numite «Catisme». Fiecare Catismă e alcătuită la rândul ei din trei părţi.
Bine este ca creştinul să citească din Psaltire în fiecare zi. Aici el va afla hrană pentru suflet, iar rugăciunile ce se cuprind în psalmi îl vor feri de tot răul.
Ce este soarele între celelalte lumini ale cerului, aceea este Psaltirea între celelalte cărţi insuflate de Dumnezeu. Psaltirea luminează toate simţurile inimii, toate cugetele sufletului şi toate mişcările minţii în microcosmos (că aşa se tâlcuieşte omul — lume mică). îl încălzeşte (pe om), îl veseleşte, îl luminează prin cunoştinţa adevărului şi prin descoperirea dumnezeieştilor Taine. îl aprinde cu dragoste către Dumnezeu, cu căldura Duhului Sfânt şi cu umilinţa lacrimilor. îl veseleşte cu aducerea aminte de Dumnezeu şi cu făgăduinţa veşnicilor bunătăţi ale Ierusalimului ceresc. Nu este atât de trebuincioasă călătoria soarelui acestei lumi cât este citirea Psaltirii de către om. Că zice Sfântul Ioan Gură-de-Aur: «Mai bine să înceteze soarele din călătoria sa decât să înceteze citirea Psaltirii. Căci Psaltirea este mai folositoare decât toate cărţile. Toate cărţile sunt de folos şi mare grijă fac dracilor dar nu ca Psaltirea.» Zice şi marele Va-sile: «Nici o altă carte nu slăveşte aşa pe Dumnezeu precum Psaltirea. Şi nici o alta nu se poate asemăna cu folosul ei».
Voia îţi este a şti folosurile ce se pricinuiesc din citirea psalmilor? însuţi le vei pricepe numai de vei citi cu luare aminte, cu trezvire şi cu pricepere căci nu este cu putinţă a număra ce poate lucra Psaltirea. Cu îngerii slăveşte pe Dumnezeu. Pe toată lumea cea din ceruri şi pe cea de sub cer o cheamă spre slavoslovia lui Dumnezeu. Pe draci îi blestemă, mare plâns şi mare durere face diavolilor. Pentru împăraţi şi pentru boieri şi pentru toată lumea pe Dumnezeu îl roagă. Lucrează sfinţenie, pe suflet ca soarele îl luminează, ca apa îl curăţeşte, ca focul îl încălzeşte, ca untdelemnul cu îndurarea lui Dumnezeu îl unge. Poftele trupeşti, iuţimea, urgia şi mânia le potoleşte. înmulţeşte credinţa, nădejdea şi legătura dragostei. Mai înainte spune cele viitoare, alege acestea de acum, aduce aminte de cele trecute. Citirea psalmilor cu luare aminte, şi din inimă împietrită scoate lacrimi.
Psaltirea este partea cea aleasă cu îngerii, cântare preaiubită lui Dumnezeu, solitoare de mântuire omului păcătos, mângâiere bătrânilor, înfrumuseţare tinerilor, luminare şi înţelepciune a pruncilor, podoabă preafrumoasă femeilor înţelepte. Este dătătoare de smerenie, izgoni-toare trufaşilor draci, armă împotriva înfricoşărilor nopţii, odihnă ostenelilor de peste zi.
Psaltirea este lucru îngeresc, moştenire cerească, tămâie duhovnicească. Dar ce zic multe? Tuturor toate este cartea psalmilor. De aceea unii au numit-o «Biblie mică», deoarece toate câte sunt pe larg în cărţile Legii Vechi şi ale celei Noi, sunt tâlcuite pe scurt de Duhul Sfânt în Psaltire. Alţii au asemănat Psaltirea cu o comoară mare de obşte căci toate visteriile înţelepciunii şi ale cunoştinţei de Dumnezeu sunt ascunse în ea. Această neîmpuţinată, mare şi fără de preţ comoară o hărăzesc dragostei tale (blagocestive cititorule) pentru ca din ea să-ţi agoniseşti ţie bogăţie veşnică şi nestricăcioasă păstrată în ceruri, acolo unde furii nu se apropie, nici rugina nu o strică. Căreia şi noi spre a ne învrednici împreună cu voi, pe Cel în Treime proslăvit Dumnezeu rugaţi-L şi Lui împreună de toate să-I dăm mulţumită. Amin.